Speranţă


Suflet, minte-mă frumos,
Inimă, ascunde-mi patima
Şi fă ca mintea să-mi fie împăcată şi netulburată.
Adu pace peste o flacără zbuciumată.

Mi-am pierdut talentul de supravieţuire
Nu mai pot vedea minciuni
Impuritatea mă nelinişteşte,
Îmi întunecă fărâma de strălucire.

Prefer să închid ochii
Şi să lupt orbeşte cu ceaţa
Decât să nu mai văd lumina
Răsfrângându-se printre stafii.

Poate înfricoşată de propria slăbiciune
Adun forţe să-mi protejez credinţa,
Caut adăpost de încredere,
Construiesc scut de fildeş,
Precum vremurile nu-l pot roade
Astfel ele să nu-mi rănească sufletul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: